Marioara Zăvoranu

De vreo trei ori am contactat-o până acum. Eu am contactat-o şi este necăjită, nu supărată! Imaginile erau un fel de film în care ea se îmbrăţişează cu Oana, se împacă, dar nu aşa fariseic, de ochii televizoarelor. Adică o relaţie cinstită şi completă, de armonie între sufletele lor. Oana va trebui să se împace cu ea însăşi, ea e certată cu propria-i persoană. După, va trebui să se împace cu mama ei, dar de-adevăratelea, nu aşa, făţarnic, ca să vadă o cameră de luat vederi. Ea ştie tot, mai ales acum. Participă, e aici, e între oameni. Spiritul ei coboară, încă nu s-a urcat foarte sus. Ea încă nu a evoluat spiritual. Ea nici nu a realizat foarte bine că a murit. Ea de abia acum începe să se lămurească că nu mai e întrupată, că e destrupată. Ea ar putea să stea foarte multă vreme aici, dacă nu se împacă, nu se armonizează cu temperamentul, cu comportamentul Oanei, care este o femeie extrem de fragilă, sensibilă, care şi-a ascuns această sensibilitate sub spiritul de scandal, ca să se apere, de fapt