Trupul
și mintea formează templul fiecăreia dintre noi. Într-un templu nu îi
este permis oricui să intre, ci doar celor care îl respectă și știu să…
se descalțe la ușă. Acest lucru se aplică și în cazul persoanelor pe
care suntem dispuse să le primim în viața noastră. Merită ele acest
privilegiu? Sunt ele capabile să se descalțe la ușa sufletului nostru
pentru a nu duce noroiul înăuntru?
E foarte important ca o persoană să-ți câștige încrederea dacă
vrea să intre în viața ta. Unui om căruia îi întinzi un deget, iar el
îți ia toată mâna nu ar trebui să-i permiți să stea prea mult în preajma
ta. Este lăudabil să fii generoasă, să sari în ajutor, însă granița
dintre acest comportament lăudabil și a te lăsa călcată în picioare este
extrem de fină.
Dacă uneori nu te simți în largul tău să faci un lucru pe care ți
l-a solicitat cineva, pur și simplu refuză. Nu contează dacă minți,
găsești pretexte sau îi spui „nu”-ul fără să-i dai alte explicații,
important este s-o faci. Învață să refuzi și să nu ai remușcări că ai
făcut-o.